Degenerescența maculară

  • 0

Degenerescența maculară

Category : Uncategorized

Degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) este o deteriorare a maculei ochiului. Macula este o zonă mică, din cadrul retinei, responsabilă pentru vederea centrală, care ne permite să vedem cu claritate detaliile fine. Macula reprezintă doar o mică parte a retinei, dar, cu toate acestea, este mult mai sensibilă la detalii decât restul retinei numită retina periferică. Macula este cea care ne permite să vedem, de exemplu, aţa din ac, scrisul mic și semnele stradale, în timp ce retina periferică ne oferă vederea laterală sau periferică.

Multe persoane în vârstă dezvoltă degenerescență maculară, ca parte a procesului de îmbătrânire naturală a organismului. Există diferite tipuri de probleme maculare, dar cea mai frecventă este degenerescența maculară legată de vârstă. Simptomele degenerescenței maculare pot include vedere încețoșată, pete întunecate sau denaturare a vederii centrale și, posibil, pierdere permanentă a vederii centrale. De obicei aceasta nu afectează vederea periferică.

Cauzele DMLV includ formarea de depuneri reziduale subretiniene, numite drusen sub retină, și, în unele cazuri, dezvoltarea vaselor de sânge anormale sub retină. Atunci când DMLV duce la pierderea vederii, de obicei începe la un singur ochi, deși mai târziu poate afecta și celălalt ochi. Mulți oameni nu sunt conștienți de faptul că au DMLV până când problema nu devine vizibilă sau până nu este detectată în timpul unui examen oftalmologic.

Există două tipuri de degenerescență maculară: uscată (nonexudativă sau atrofică) sau umedă (exudativă).

Degenerescența maculară nonexudativă este cea mai frecventă formă. Aceasta este cauzată de îmbătrânirea și subţierea ţesuturilor din macula. Începe, de obicei, atunci când mici bucăți galbene sau albe de proteină grasă, numite drusen, se formează sub retină. În cele din urmă, macula poate deveni mai subțire și încetează să lucreze în mod corespunzător. Pierderea vederii în acest caz este, de obicei treptată și este nevoie de o atentă monitorizare a vederii centrale. Orice modificări în vederea noastră trebuie comunicată imediat medicului oftalmolog, deoarece această formă se poate transforma în formă exudativă, care este mai dăunătoare. Deși nu există nici un tratament pentru degenerescența maculară nonexudativă, putem preveni apariţia acesteia printr-o protecţie adecvată împotriva luminii albastru-violet.

Simptomele degenerescenței maculare nonexudative pot include: vedere încețoșată la distanță și/sau la citit, nevoia de lumină mai puternică pentru a vedea la apropiere, percepere a culorilor mai puțin intensă sau mai luminoasă, vedere neclară, dificultate de a vedea atunci când se face trecerea de la lumină puternică la lumină scăzută (cum ar fi intrarea într-o cameră slab luminată de la lumina de afară) și pete sau puncte neclare în vederea centrală. Degenerescența maculară nonexudativă poate afecta unul sau ambii ochi. E posibil să nu putem observa schimbări în vederea noastră în cazul în care numai un ochi este afectat, deoarece ochiul neafectat va compensa pierderea vederii la celălalt ochi.

Degenerescența maculară exudativă este prezentă în aproximativ 10% din cazuri și provoacă cele mai multe daune vederii centrale. Aceasta apare atunci când vase de sânge anormale încep să crească sub retină. Această creștere a vaselor de sânge este numită neovascularizație coroidiană, deoarece aceste vase se formează din stratul de sub retină, numit coroidă. Aceste noi vase de sânge se distrug destul de repede și produc sângerare sau scurgeri de lichid, ducând la vedere încețoșată sau denaturare a vederii centrale. Pierderea vederii poate fi mai rapidă și mai vizibilă decât în cazul formei nonexudative. Cu cât aceste vase de sânge anormale se dezvoltă și produc scurgeri mai îndelungate, cu atât crește riscul de a pierde mai mult din vedere. De asemenea, în cazul în care creșterea anormală a vaselor de sânge are loc într-un ochi, există riscul ca acest lucru să se întâmple și la celălalt ochi. Cu cât este diagnosticată și tratată mai din timp, cu atât cresc șansele de a păstra o parte sau mare parte din vederea centrală. De aceea este extrem de importantă monitorizarea atentă a vederii fiecărui ochi de către noi, împreună cu medicul oftalmolog.

Simptomele degenerescenței maculare exudative pot include: vedere distorsionată (liniile drepte pot apărea îndoite, strâmbe sau neregulate), pete gri închis sau albe în vedere, pierderea vederii centrale, dimensiunea obiectelor poate părea diferită pentru fiecare ochi, iar culorile își pierd strălucirea și nu arată la fel pentru fiecare ochi. Simptomele de obicei apar și se înrăutățesc destul de repede.

Recent, au fost descoperite informații noi cu privire la factorii de risc privind DMLV. Modificările genetice par a fi,  în oarecare măsură, responsabile pentru apariția degenerescenței maculare. În plus, există și alți factori de risc pentru dezvoltarea bolii, cei mai importanţi fiind lumina albastru-violet şi înaintarea în vârstă. Alți factori îl reprezintă: ereditatea, stresul oxidativ, efectul razelor UV, carența de vitamine, obezitatea, fumatul și hipertensiunea arterială. Cei care prezintă risc de dezvoltare a DMLV ar trebui să se prezinte regulat la oftalmolog pentru teste de identificare a acestei boli și, în cazul diagnosticării, sa înceapă tratamentul, dacă medicul recomandă acest lucru.

DMLV se detectează la un examen oftalmologic de rutină, prin testarea vederii centrale și a celei periferice, prin oftalmoscopie, tomografie și angiografie retiniană. Dacă boala este detectată, medicul poate utiliza testul cu grilajul Amsler, pentru a verifica simptome ale formei exudative. Grilajul Amsler constă într-o rețea de linii asemănătoare tablei de șah, cu un punct în centru. În cazul existenței formei exudative, liniile din apropierea punctului central vor apărea ondulate și curbate sau este posibilă vederea unei găuri sau a unui punct alb în una dintre părțile grilajului.

Din păcate, în acest moment nu există un tratament dovedit pentru degenerescența maculară nonexudativă. Cu toate acestea, un studiu științific realizat în Statele Unite a demonstrat că vitaminele antioxidante și zincul pot reduce impactul DMLV la unele persoane, prin încetinirea progresiei bolii către stadii mai avansate. Alte studii au arătat că, consumul frunzelor verde închis și al fructelor și legumelor galbene, portocalii și colorate, bogate în luteină și zeaxantină pot reduce riscul de dezvoltare a bolii. Cu toate acestea, suplimentele de vitamine nu sunt un remediu pentru aceasta boală și nici nu ne redau vederea pe care e posibil să o fi pierdut.

Tratamentul degenerescenței maculare exudative poate implica utilizarea tratamentului cu injecții anti-VEGF (factor de creștere a endoteliului vascular), tratamentul cu laser termic sau terapie fotodinamică. Tratamentul nu vindecă boala, dar uneori îi poate opri progresia și, în general, nu elimină riscul pierderii severe a vederii. După cum menționam mai devreme, doar aproximativ 10% din cazurile de DMLV sunt de formă exudativă. Aproximativ 75% din aceste cazuri nu pot fi tratate.

Deși sunt puține lucruri care se pot face pentru a îmbunătăți vederea unei persoane cu DMLV, depistarea precoce încetinește rata de pierdere a vederii. Important este să înțelegem această afecțiune, să îi monitorizăm simptomele și să mergem regulat la medicul oftalmolog pentru a ne testa vederea. Chiar și cu DMLV, ne putem menține în continuare un stil de viață plăcut.

Protecţia de durată este asigurată cu un filtru selectiv, precum Crizal® Prevencia™.


Leave a Reply