Orbirea la copii

  • 0

Orbirea la copii

Category : Uncategorized

În fiecare minut, un copil își pierde vederea*.

Orbirea, congenitală sau dobândită (temporară sau definitivă), reprezintă procesul de pierdere a vederii, datorată unor leziuni la nivelul retinei, nervului optic sau centrilor corticali.

Din punct de vedere oftalmologic, orbirea la copii poate fi definită ca o acuitate vizuală <3/60. Iată cum citim aceste cifre: comparând acuitatea vizuală la doi copii, ochii copilului afectat de orbire nu pot vedea la 1 m distanță ceea ce al doilea copil, fără probleme de vedere, poate vedea la o distanță de 20 m.

Este atât de simplu să evităm anumite probleme, prin prevenție. Orbirea la copii este o problemă care poate fi prevenită, în aproximativ 50% dintre cazuri, printr-o simplă examinare oftalmologică facută la timp. Identificarea precoce a unei probleme de vedere la copii poate fi crucială, deoarece copiii răspund mai bine la tratament când problemele sunt identificate în faza lor incipientă. Astfel, prima examinare oftalmologică trebuie să aibă loc la vârsta de 6 luni, a doua examinare trebuie să aibă loc la 3 ani și a treia examinare chiar înainte de a intra în clasa I, la vârsta de 5 sau 6 ani.

Dacă ne gândim la faptul că între 5 – 10% dintre copiii preșcolari are o tulburare de vedere, iar acest procent crește la 25% când copiii merg la școală**, înțelegem importanța primelor 3 controale oftalmologice la copii. Dacă aceste controale nu au loc la timp, înseamnă că, în fiecare clasă (o clasă având 28 de elevi), putem identifica 7 copii (25%) cu probleme de vedere netratate. Iar dacă luăm în considerare și faptul că în această perioadă a vieții 80% din procesul de învățare este vizual, înțelegem cât de importantă poate fi o vizită la oftalmolog făcută la timp. În primii ani de viață, o problemă de vedere nedepistată la timp are ca rezultat un proces educațional necorespunzător, care are ca rezultat un viitor compromis.

Cauzele orbirii la copii sunt foarte variate: de la traumatisme și arsuri sau suprainfecții, până la glaucom, miopie, cataractă, boli infecțioase precum rujeola, variola, conjunctivita difterică, iridociclita (inflamația irisului), bolile ereditare, tumorile maligne, anomaliile congenitale, intoxicațiile cu diverse medicamente, etc. – toate pot duce la orbire.

După ce se face un examen oftalmologic complet și se identifică problema de vedere, se pot recomanda alte investigații pentru a stabili natura și severitatea problemei, cum ar fi: ecografia oculo-orbitară, TCO (tomografie în coerență optică), perimetria computerizata (câmpul vizual), RMN/TC.

Așa cum prevenția poate face minuni în sănătatea vederii copiilor, descoperirile genetice au ajutat, pas cu pas, la rezolvarea misterului orbirii copilariei. Una dintre descoperiri a fost facută de o echipă internațională de oameni de știință, finanțați de Foundation Fighting Blindness (Fundația care luptă împotriva orbirii), care a raportat descoperirea unei noi gene responsabile de orbirea la copii — PNPLA6. Echipa a identificat anumite mutații în gena PNPLA6 în conjuncție cu degenerescența maculară. Cunoașterea genei afectate este esențială pentru dezvoltarea unor tratamente specifice și eficiente în tratarea orbirii la copii.

În orice caz, prevenția rămâne prima metodă și cea mai eficientă de a prezerva sănătatea vederii la copii și adulți.

Referințe:

*: conform datelor OMS

**: date publicate în Annals of Medicine Family, mai 2004 & Asociația Americană de Optometrie.


Leave a Reply